Mă simt bine în seara asta. La mine în oraş este 28 Februarie. Băieţeii cuminţi aleargă ca nişte adevăraţi ogari prin oraş după mărţişoare şi flori.
Vroiam să vă anunţ că sunt printre norocoşii care mâine vor avea o mică durere la un metru şi zece centimetri în faţa pulii din cauza începerii anotimpului îndrăgostiţilor. Oau, şi ce senzaţie de zeu o să am mâine. Băi, voi ceilalţi norocoşi, mâine o să fim feriţi de câteva lucruri care din păcate le vor transforma ziua de mâine celorlalţi purtători de penis într-un mare căcat roz şi cu fundiţă. Hai să ne imaginăm ziua de mâine dacă am fi puşi în pielea unui băiat romantic serios care şi-a făcut temele pentru 1 Martie.
Să zicem că ne cheamă Gheorghiţă (no offence Gigilor 🙂 ) şi avem ca orice gigi băiat normal o iubită căreia îi place să i se aducă flori, să fie giugiulită, pooopăcită etc.
Gheorghiţă se trezeşte în dimineaţa de 1 Martie, aleargă repede în baie, îşi spală oasele din gură, se spală pe picioare, îşi ia “treiningul naik” pe el şi dă buzna în bucătărie. Se apucă să îşi pregătească micul dejun. Astăzi a venit la rând să încerce micul dejun oltenesc. Scoate repede un boţ de pâine întărit, îl bagă la cuptorul cu microunde ca să îl mai “domolească” 😀 şi îşi aruncă ochii pe geam până una-alta. “Hmm…ca să vezi dom’le. Iar a ieşit cretina aia de babă, fostă stripteuză, să dea de mâncare la mâţe şi câini. Iar pute toată scara a câine plouat şi a căcat de pisică două zile.” Gata pâinea. Se repede la frigider, scoate bucata de brânză trimisă de bunica de la Calafat şi şunca cumpărată de la alimentara de pe colţ, sparge o ceapă în pumni şi purcede la mâncat. Bagă în el vreo juma’ de oră după care o sună pe prinţesa, nestemata, unika, reala, întreaga, zecimala sa iubită.
Gheorghiţă-man: ” ‘Neaţa pisilica mea drăgălaşă. Ce face radicalul meu perfect?”
Diamanta: “Gheorghiţă, ursuleţul meu cretin, te-ai trezit?”
Gheorghiţă-man: “Ohoo, de mult timp. Deja am mâncat. Când ne vedem? Ştii că astăzi ieşim la restaurant, nu?”
Diamanta: “Wow scumpi, ce surpriză! Când treci să mă iei?”
Gheorghiţă-man: “Păi deseară mergem să bagăm micii. Doar nu vrei acuma.”
Diamanta: “Măi ţinchili, păi mă gândeam că trecem un pic şi prin mall. Ce zici, căpuţ obtuz?”
Gheroghiţă-man: “Bine. Hai că ajung în două ore. Te ţuculesc pisicuţo!”
Diamanta: “Pusy Gigi!”
Gigi aleargă repede la calorifer să vadă dacă i s-a uscat singura pereche de blugi pe care îi are, zicînd în acelaşi timp şi o rugăciune în gând, şi atinge cu frică perechea de pantaloni. “Mulţumesc Doamne! Promit că nu o să mai ascult manele!” Îşi trage repede pe el boarfa turcească, aruncă 5 pastile de Orbit în gură să dispară mirosul de ceapă sănătoasă de la Calafat şi porneşte în fugă înspre staţia de tramvai.
“Căcat. Am uitat mărţişorul.” Gheorghiţă apucă drumul în sens invers, se aruncă în apartament şi începe să caute prin sertarul în care îşi ţine chiloţii după mărţişor. Îl găseşte şi o ia din nou la fugă înspre tramvai.
Ajunge în sfârşit la garsoniera-palat a prinţesei pooopăcite şi îi dă beep să coboare. Căpriţa rujată şi veselă nevoie mare apare de după interfon. Îi sare în braţe, primeşte mărţişorul şi îi fute o ventuză pe bot micului Romeo.
Nu-i aşa că bat câmpii aiurea pe aici? Este clar şi pentru voi şi pentru mine ce urmează pentru Gheorghiţă şi Diamanta.
Vor merge în mall, nu vor cumpăra nimic din cauza lipse de lichidităţi şi vor pierde timpul ca orice român vreo câteva ore pe acolo. După ce îi va lovi foamea, se vor duce să onoreze rezervarea făcută la cel mai fiţos restaurant din oraş, chiar dacă vreo două săptămâni vor mânca mămăliguţă cu apă de la robinet.
După pieptul de pui cu sos de vişine din sus numitul restaurant, ce merge mai bine decât o partidă de futai romantic în garsoniera-palat a Diamantei? 😀 Vă spune Gheorghiţă: NIMIC!
Şi uite aşa se încheie o superbă zi de 1 Martie. După un material ca ăsta, ce concluzii se pot trage? Că sunt eu invidios că nu am ce Diamantă să fut deseară sau că nu suport că această Sărbătoare de Mărţişor a ajuns un amalgam de obiceiuri lăutăreşti şi kitsch-uri?
